Interviuri Inapoi

Vlad Ivanov

Expand/Collapse

Rating loading ... Tweet it Share it

Autor: Iulia Blaga

Editie: Octombrie 2007

ESQ: Care e părerea ta despre avorturi? Sunt bune, sunt rele, ne bate Dumnezeu?

V.I.: Cred că important e drumul până să ajungi la avort. Dacă îţi doreşti cu adevărat un copil, fă-o din toată inima. Dacă nu ţi-l doreşti, atunci… Important e să nu ajungi în situaţia asta. Cred că orice femeie rămâne traumatizată după un avort.

ESQ: Când o să ai copii, o să le arăţi filmul?

V.I.: Or să înţeleagă că sunt actor şi că joc doar un personaj. Sper să nu fac copii tâmpiţi şi să nu înţeleagă, hahaha.

ESQ: De ce crezi că leşină oamenii la filmul vostru? Pentru că văd fetusul sau pentru că întreg filmul îi dărâmă?

V.I.: Prima oară am văzut asta la Cannes. Filmul începe lejer, descriptiv, dar după zece minute se lasă aşa o linişte în sală şi nimeni parcă nu mai respiră, iar scena avortului, care e atât de dură, le răscoleşte în special pe femei. La Festivalul Transilvania de la Cluj, o doamnă ne-a întrebat cu nodul în gât „De unde ştiţi povestea vieţii mele?”, dar altcineva, la Cannes, întreba dacă filmul e o ficţiune, pentru că nu credea că în România s-au făcut avorturi.

ESQ: De ce te vedem atât de târziu într-un rol principal în film?

V.I.: Asta e o întrebare mai mult pentru regizori. Am jucat mai ales în coproducţii, pe la Castel Film. Sper să vină roluri mai consistente, nu neapărat principale. Deocamdată n-a venit nici unul.

ESQ: Crezi că vei fi solicitat acum doar pentru roluri negative?

V.I.: Nu-mi place când ţi se pune o ştampilă, deşi în America există noţiunea „actor de gen”. Marlon Brando, Jack Nicholson, Anthony Hopkins sunt foarte diferiţi de la un rol la altul. Îmi place ideea de actor total.

ESQ: Şi ce-ţi place să faci când nu faci teatru sau film?

V.I.: Să merg pe munte, deşi nu sunt şoşonar. Sunt oameni deosebiţi acolo, cu caractere puternice, oameni care te privesc doar – şi afli astfel lucruri despre tine. Am vorbit odată istorie cu un cioban şi m‑a speriat câte lucruri ştia. Aveam de mic o dorinţă puternică să am un prieten în vârstă, un fel de bunic de la care să învăţ multe, care să mă ajute să mă înţelepţesc. Ah, şi copiii îmi plac. Sunt topit după ei.

Comentarii

marieta a scris

te saluta si felicita ciurariu marieta si adrian hamburta pt filmul "din principiu" nu l-am vazut am aflat din strainatate il asteptam in cineva....colegii tai din liceul pedagogic... raspunde-mi vlad pe adreasa ladymarieta@yahoo.com......

1 · acum 3 luni

Scrie un comentariu

Textul nu este case sensitive
Refresh

* Campurile marcate sunt obligatorii