Opinie

Filmări nunţi şi botezuri

Filmări nunţi şi botezuri

Cameramanul face parte din recuzita obligatorie a oricărei nunţi care se respectă. Pentru nuntaşi, el nu e mai mult decât un ochi prelungit cu un obiectiv.

0 Comentarii Rating

Dă-mi şi mie hitul tău

Dă-mi şi mie hitul tău

Lumii în care trăim i s-a pus demult eticheta: e o lume a tranzacţiilor, croită pe tiparul zbuciumului consumist. Nu sunt rare cazurile când zbuciumul devine tropăit nervos, isterie sau psihoză. Schimbarea televizorului sau a maşinii s-a mutat din zona nevoilor domestice în cea a reglajelor privitoare la statut.

0 Comentarii Rating

Dincolo

Dincolo

Cât de români rămânem, odată ce plecăm de acasă pentru totdeauna? Și în ce proporţie trebuie să renunţăm la românismul nostru ca să ne simţim cu adevărat confortabil?

0 Comentarii Rating

Cămaşa albă

Cămaşa albă

Povestea asta nu are nici o miză. Ea se confundă cu povestea vieţii unui băiat imaginar, care poate fi povestea oricărui bărbat de pe lume care a îmbrăcat, vreodată, o cămașă albă.

1 Comentarii Rating

Titlu-şoc, titlu-amoc

Titlu-şoc, titlu-amoc

Aţi auzit de Schokothek? Da, vor răspunde cei care au vizitat Viena şi au târguit pe Mariahilfestrasse. Nu, se vor nedumeri ceilalţi. Schokothek e o prăvălioară doldora de ciocolată în diverse forme: bomboane, batoane, pipe, ciupercuţe, zaruri, aparate de ras, truse de grădinărit, revolvere, monitoare de laptop, bricege, tacâmuri, piese de domino, telefoane mobile etc. Denumirea germană e uşor de tradus în româneşte – ciocotecă – , dar conţine şi o trimitere la cuvântul „şoc”. Tâlcul e simplu: există atât de multă ciocolată („şocolată”, cum spun franţuziţii interbelici) în magazin, încât eşti şocat. Spre deosebire de Schokothek-ul vienez, şocotitlul indigen – în care al doilea „o” are rol eufonic – încă nu s-a consacrat ca vocabulă. El există doar ca deprindere şi descrie obsesia presei din România pentru titlurile capabile să-ţi ridice părul de pe mâini şi să-ţi strecoare sloiuri pe şira spinării.

0 Comentarii Rating

Viaţa mea în ciberspaţiu

Viaţa mea în ciberspaţiu

Lumea virtuală e cotoroanţa din Hänsel şi Gretel. Ne îndoapă cu bunătăţi ca să fim mai gustoşi când ne face friptură. Cum mâncăm turta dulce fără să ne transformăm în următorul fel din meniu?

0 Comentarii Rating

Rasdaq, Canicula şi alţi măgari

Rasdaq, Canicula şi alţi măgari

La jumătatea anilor ’90, trupa Genesis scotea albumul Invisible Touch, care cuprindea hitul Land of Confusion. Piesa, echivalentul muzical al pamfletului, era însoţită de un videoclip foarte popular, în care câteva păpuşi cu figuri de politicieni defilau pe ecran. În plin război rece, Phil Collins, Mike Rutherford şi Tony Banks îi luau de guler pe politicieni – de la Margaret Thatcher la Gaddafi, de la Reagan la Shimon Perez, de la Gorbaciov la Helmuth Kohl – şi le imputau deruta care sufoca planeta. Tărâmul confuziei nu luase conturul unei ţări anume şi nu avea graniţe. După două decenii de zburdă neîngrădită, România simte că a venit momentul să-şi revendice titlul de Ţară a Confuziilor. Are argumente? Oho.

0 Comentarii Rating

Mânca-ţ-aş

Mânca-ţ-aş

Ce bine e că atunci când lumea se uită urât la noi avem, totuşi, pe cine să dăm vina.

0 Comentarii Rating

Pagini: 123456Pagina urmatoare