Reportaje Inapoi

Barul bucureștean

Într-o zi de toamnă târzie, surprinzător de caldă, mă îndreptam spre o întâlnire care avea să aibă loc în Piaţa Romană. Veneam dinspre Batiștei pe încrengătura de străduţe Pitar Moș, Dionisie Lupu, Arghezi, Icoanei, zonă relativ calmă a Bucureștiului faţă de bulevardul Magheru, care la ora aceea era umplut de claxoanele șoferilor exagerat de nerăbdători și la fel de nespornici în trafic. Lipsa minimei civilităţi la volan – și în general – este o caracteristică de netăgăduit a Bucureștiului, greu de explicat pentru mulţi, dar profesată din când în când de toţi.

Ceasul mi-a spus că aș mai avea 20 de minute până la întâlnire, deci suficient să beau un cocktail sau o bere draft la barul vreunui local dintre cele care împânzesc zona. Zis și făcut – cel puţin așa credeam în entuziasta mea naivitate. Nimic mai plăcut în lume decât să intri într-un restaurant, să te
așezi pe un scaun înalt la tejghea și să începi o conversaţie relaxată, angajantă și neangajată cu eventualul necunoscut sau, mai bine, necunoscută de alături. Așa că am intrat în primul local ce mi-a ieșit în cale, Colonia, sau așa ceva.

După ce am urcat scările impunătoare am constatat cu surprindere că nu există scaune la bar. Mi s-a spus că nu pot să beau nimic dacă nu stau la masă. Am plecat încrezător spre următorul loc, cel din Parcul Icoanei, unde povestea s-a repetat. Vama Veche și La Escu la fel. Intru alături la Zerillos, spunându-mi: la fiţele acestui loc e imposibil să lipsească mult râvnitul bar. Și iată-l, lung, strălucitor, utilat ca la carte, îmbietor. Ceva îi lipsește totuși: scaunele. Întreb dacă pot lua de băut la tejghea. „Nu”, mi se răspunde. „Numai la masă.” „La naiba”, îmi șoptesc atunci în barbă și mă îndrept ușor spre locul întâlnirii. Încep să mă întreb totuși, în ce oraș trăiesc? Într-unul lipsit de civilitate, îmi aduc aminte. Într-unul în care atenţia pentru celălalt, concitadinul, cel cu care împarţi spaţiul public al cetăţii, este minimă, iar atunci când apare este mai degrabă lipsită de delicateţe. Într-un oraș în care șansele de a interacţiona cu un necunoscut într-un mod relaxat sunt minimizate. Barul, tejgheaua...

Pagina /2 Pagina urmatoare Pagina precedenta

Comentarii

Nu sunt inca comentarii.

Scrie un comentariu

Textul nu este case sensitive
Refresh

* Campurile marcate sunt obligatorii