Reportaje Inapoi
Cum am ajuns la Moscova direct din Magheru
Autor: Vasile Ernu
Editie: Aprilie 2009
Etichete: hibrid , Magheru , Cehov , bar , moscova , cosmopolit , Basarabia , Odessa , Kiev , Deja vu , simulacru
Cred că am mai povestit această întâmplare. Mai întâi să stabilim niște lucruri: nu m-am identificat niciodată cu așa numitele „comunităţi etnice”. Prefer „crâșmele” cu aer internaţionalist și cosmopolit. Prefer relaţiile de prietenie și oamenii cu care am lucruri comune indiferent de culoare și miros. În același timp, nu pot să nu fiu sensibil la anumiţi oameni sau grupuri de oameni cu care am amintiri comune, un limbaj comun, referinţe culturale comune. Cu alte cuvinte: unde mi-s prietenii acolo îmi sunt și crâșmele. Experienţa mea de fost cetăţean sovietic, care s-a învârtit 20 de ani în mediul rusesc și basarabean și care acum este aruncat într-un oraș cu puternic iz balcanic precum Bucureștiul, mă face sensibil la orice cuvânt rusesc sau jargon din Basarabia pe care-l aud pe stradă sau altundeva. Așa cum la Odessa, Moscova sau Kiev tresar când aud vorbindu-se românește, așa și aici, reacţionez la ceea ce îmi este intim.
Am aici mulţi prieteni și cunoștinţe din Moldova cu care de câte ori mă întâlnesc și suntem numai noi de faţă, îmi dau drumul și folosesc cel mai dezinhibat jargon „basa”. Cu ei vorbesc acel amestec „basa” care are un farmec aparte pentru cine-l cunoaște: un cocktail, un hibrid dintre română și rusă. Am și mulţi amici ruși cu care vorbesc în rusă, firește, dar cu care nu avem un loc stabil de distracţie.
Iată cea mai stranie istorie care mi s-a întâmplat în ultima perioadă legată de acest subiect. Într-una din seri, mă întorceam destul de târziu și mergeam pe Magheru. Am văzut o reclamă la un club cu un nume tentant: Déjà vu. Am zis să intru și să beau acea „ultimă” bere. Am intrat într-un subsol și unde credeţi că am ajuns? În inima Rusiei! Ca în piesa lui Cehov: La Moscova, la Moscova! Acolo totul era rusește: muzica, lumea, atmosfera și, mai ales, privirile. Nu merg prea des, dar uneori îmi place ideea că merg pe Magheru, deschid ușa și mă trezesc la Moscova, chiar dacă știu că este doar un simulacru.
Comentarii
Nu sunt inca comentarii.
