Muzică Inapoi
Un mod de viaţă…
Autor: Linda Crișan
Editie: Martie 2008
Etichete: All Mod Cons , That's Entertainment , Sound Affects , Setting Sons , Paul Weller , The Beatles , The Who , The Stranglers , The Clash , New Wave , The Jam
CEL PUŢIN DIN PUNCT de vedere sartorial, The Jam a avut spirit Esquire. În plină eră New Wave – când The Clash sau The Stranglers aveau costumaţii de om din ghetou/lovit de tren, The Jam ieșeau din casă cu stil, mai precis în costume de cașmir făcute la comandă. Stilul lor ar fi „mod revival”: un termen atotacoperitor care – mai ales între anii 1977-1985 – îţi spunea din prima cine ești, ce muzică asculţi și, mai ales, ce haine porţi.
The Jam și alte trupe „mod” își poartă influenţele într-un fel foarte public (la fel ca steagul Marii Britanii, simbol patriotic omniprezent) – de la muzica soul a lui Otis Redding la The Beatles, și în special la The Who, originalii „mod”. Deși la început a fost acuzat de mimetism, Paul Weller (solistul The Jam) a recunoscut mereu că a fost inspirat de energia cântecului My Generation (The Who). Însă, ca orice vizionar, Paul Weller nu s-a lăsat defi nit de un trend.
Primul album The Jam a fost o afi rmaţie în stilul „mod”, iar al doilea o dezamăgire. Abia cu al treilea au depășit asocierile cu The Who, creând o categorie distinctă. Au evoluat către o identitate proprie, încercând chiar ideea de album-concept, materializat doar pe jumătate în Setting Sons. Ultima lor producţie demnă de menţionat este Sound Affects, care conţine memorabilul That’s Entertainment. De aici trupa se dezintegrează și, în cele din urmă, devine o legendă.
Deși Paul Weller era convins încă de la 14 ani că o să devină un star rock, a durat ceva – șase ani, dar nu prea multe riduri în plus – până ca The Jam să lanseze All Mod Cons, creaţie care le-a asigurat prestigiul. Anatomia albumului pare a avea la bază un rock comercial, gata de difuzat la radio. Într-adevăr, piesele sunt melodii manipulate cu virtuozitate, au cam trei minute și parcă vezi focurile de artifi cii pe care le lasă în urmă. Dar mai e ceva aici, ceva mai mult decât o poleială efervescentă. Pe lângă ritmul pop apare o dinamică verbală ce rezonează intens cu cea a cântecelor. Un album pe care-l asculţi cu sufletul la gură.
Comentarii
Nu sunt inca comentarii.
