Eticheta Andrei Plesu

Rasdaq, Canicula şi alţi măgari

Rasdaq, Canicula şi alţi măgari

La jumătatea anilor ’90, trupa Genesis scotea albumul Invisible Touch, care cuprindea hitul Land of Confusion. Piesa, echivalentul muzical al pamfletului, era însoţită de un videoclip foarte popular, în care câteva păpuşi cu figuri de politicieni defilau pe ecran. În plin război rece, Phil Collins, Mike Rutherford şi Tony Banks îi luau de guler pe politicieni – de la Margaret Thatcher la Gaddafi, de la Reagan la Shimon Perez, de la Gorbaciov la Helmuth Kohl – şi le imputau deruta care sufoca planeta. Tărâmul confuziei nu luase conturul unei ţări anume şi nu avea graniţe. După două decenii de zburdă neîngrădită, România simte că a venit momentul să-şi revendice titlul de Ţară a Confuziilor. Are argumente? Oho.

Literatura la pahar

Literatura la pahar

La bar în România

La bar în România

Îngerii lui Dinescu

Îngerii lui Dinescu

Undeva în sud, la o sută de metri de Dunăre, cineva a scris pe o tablă de lemn: „Înger Parc”. Sătenii din deal spun că acolo începe moşia poetului ăla nebun de la Bucureşti, care a făcut revoluţia. Cică ceva nu e în regulă nici cu el, nici cu musafirii lui şi nici cu ospeţele pe care le dă.

Poţi avea încredere în acest om?

Poţi avea încredere în acest om?

Dragoş Bucurenci a tânjit să scape de copilărie. Nefiind bun la nimic anume, s-a risipit în toate: fizică, chimie, filosofie. A renunţat la facultate pentru o slujbă. A dublat regimul de club cu un regim de vicii: alcool, tutun, iarbă, K, pastile. A publicat zeci de articole, a scris o carte şi a fugărit trenduri.

Un consult la Poreclinica Română

Un consult la Poreclinica Română

„Tolăniţi pe iarbă, printre sticle de bere, câteva zeci de spectatori îşi încurajau favoriţii pe numele lor de alint: Colivaru, Labă, Ciombe, Castană, Folositu. Găseai aici toată gama de jucători, de la tinerii ieşiţi din juniorat, care nu reuşiseră să prindă o echipă de divizie, până la tătici purtând tricouri cu burtă, gata oricând să-ţi livreze gratis amintiri din glorioasele lor meciuri cu Unirea Mănăstirea sau Torpedo Zărneşti.” (Cristian Tudor Popescu, „Daciada şi Olimpiada”, în volumul Sportul minţii, Bucureşti, Editura Humanitas, 2004, p. 14.)

Cum ne botezăm copiii

Cum ne botezăm copiii

Glosând pe tema numelor de altădată ale oficialităţilor, Andrei Pleşu observă, într-un articol publicat iniţial în Plai cu boi, iar ulterior în antologiile de texte "Obscenitatea publică" şi "Comèdii la porţile Orientului": „Mai buni sau mai răi, o seamă de reprezentanţi ai nomenclaturii păreau exponenţi ai aceluiaşi trib, camuflaţi sub porecle subversive: Pacoste, Pungan, Cioară, Gâdea, Burtică, Pană, Păţan, Giosan, Cocârlă, Cenuşe, Clătici, Pleşiţă”.

Boală fără leac, bolnavi fără număr

Boală fără leac, bolnavi fără număr

Un organism care nu-şi dezvoltă anticorpi din vreme riscă să se îmbolnăvească din te miri ce. România nouă, cea de după 1989, continuă să aibă trup de adolescent şi fişă medicală de pensionar.