Eticheta OTV

Titlu-şoc, titlu-amoc

Titlu-şoc, titlu-amoc

Aţi auzit de Schokothek? Da, vor răspunde cei care au vizitat Viena şi au târguit pe Mariahilfestrasse. Nu, se vor nedumeri ceilalţi. Schokothek e o prăvălioară doldora de ciocolată în diverse forme: bomboane, batoane, pipe, ciupercuţe, zaruri, aparate de ras, truse de grădinărit, revolvere, monitoare de laptop, bricege, tacâmuri, piese de domino, telefoane mobile etc. Denumirea germană e uşor de tradus în româneşte – ciocotecă – , dar conţine şi o trimitere la cuvântul „şoc”. Tâlcul e simplu: există atât de multă ciocolată („şocolată”, cum spun franţuziţii interbelici) în magazin, încât eşti şocat. Spre deosebire de Schokothek-ul vienez, şocotitlul indigen – în care al doilea „o” are rol eufonic – încă nu s-a consacrat ca vocabulă. El există doar ca deprindere şi descrie obsesia presei din România pentru titlurile capabile să-ţi ridice părul de pe mâini şi să-ţi strecoare sloiuri pe şira spinării.

Capul la cutie!

Capul la cutie!

Cu Lucian Mîndruţă despre mobila de sufragerie şi criza de electroni.

Telecomandat

Telecomandat

Se spune că TV-ul ne permite să evadăm şi să ne golim creierele după muncă. Dar ce se întâmplă dacă iei o supradoză în orele în care ar trebui să te odihneşti pentru a doua zi? (1)