Dacă ai noroc, o maşină oferită spre testare te poate ajuta să descoperi mai multe decât te‑ai putea aştepta. Te poate duce la terenul de golf de la Breaza, unde vei realiza că a ţine corect o crosă în mână nu te face automat un Tiger Woods. Te poate invita la Cornu, ca să descoperi un centru spa de care nu aveai habar. Mai mult, îţi poate demonstra că uneori faci greşeli. Pentru mine, o asemenea maşină este noul Citroën C‑Crosser.
Înainte să dau ochii cu SUV‑ul francez eram convins că această maşină se conformează celei mai bune definiţii a globalizării auzite până acum. În filmul‑apocalipsă Armageddon, cosmonautul rus Lev Andropov – interpretat de Peter Stormare – încearcă să dea de cap unei defecţiuni tehnice apărute în moment de maxim suspans, când întreaga navă ar putea exploda. „Back off! You don’t know the components!”, îl avertizează copilotul echipajului american. Dar Andropov, cu aer de cunoscător al mecanismelor cu năbădăi, răspunde agasat: „Components. American components, Russian components, all made in Taiwan!”. Apoi, metodic, cu o imensă cheie fixă, ia la frăgezit piesele înţepenite.
Ce altă imagine aş fi putut să am în minte când ştiu că sub veşmintele lui Citroën C‑Crosser şi Peugeot 4007 se găseşte de fapt un Mitsubishi Outlander? La faţa locului, însă, veşmintele sunt cele care ies în evidenţă. Faruri agresive, ornamente cromate de jur‑împrejur specifice versiunii de top, jante din aliaj pe care nu le poţi trece cu vederea: să nu se supere Mitsu şi Peugeot, dar dintre cele trei interpretări ale aceleiaşi maşini, Citroën a ales‑o pe cea mai expresivă. Outlander e oarecum blajin în comparaţie cu C‑Crosser, iar 4007 a cam exagerat cu gura aceea de caşalot flămând, moştenire forţată de la modelul care a trasat noua linie de design Peugeot, binecunoscutul 407.
Îi dau ocol. Ghicesc silueta lui Outlander, dar senzaţia este că mă aflu în faţa unei maşini noi. Senzaţie efemeră. Deschid portiera şi – Engage! – sunt teleportat la bordul lui Mitsubishi Outlander. Dacă nu ar fi cele două săgeţi argintii care să mă tragă de mânecă, aş putea să jur că nu mă aflu într‑un Citroën. Materialele...
... sunt solide, asamblarea îngrijită, dar duc dorul acelor rafinamente tehnice care caracterizează, în bine şi în rău, marca franceză. Nu am volanul lui C4, nu am seria interminabilă de display‑uri şi butoane, comenzile electrice sunt rezervate doar scaunului şoferului, gurile de aerisire din spate lipsesc, volanul poate fi reglat doar pe înălţime. Mă pleoştesc, dar nu durează mult pentru că imediat ce pornesc motorul ridic o sprânceană a neîncredere. „Aha, aici te ascundeai de fapt!” – sub capotă toarce cuminte motorul 2.2 HDi, propulsorul casei franceze. Ştiu la ce să mă aştept şi nu sunt dezamăgit: silenţios în orice regim, iertător atunci când din lene nu mai vrei să retrogradezi şi apeşi acceleraţia, sprinţar când îi dai drumul să zburde.
Să zburde, deci, la raliu! Exagerez, evident. Nici C‑Crosser, nici eu nu suntem făcuţi pentru raliu. Dar ne dăm silinţa. Aşa că abordăm cu tupeu două trasee incluse în campionatul naţional de raliuri. Ne aruncăm pe macadamul probei speciale Valea Azugii şi forţăm virajele înşirate pe drumul dintre Poiana Braşov şi Râşnov.
Bine că şi‑au băgat francezii nasul în suspensiile destul de rigide ale lui Outlander. Gropile par să fie mai mici decât atunci când răsar în faţă, iar caroseria se înclină în virajele rapide până simţi că te apropii de limită. Ecranul din bord pâlpâie îngrijorat la activarea ESP‑ului, maşina însă nu are nici o ezitare. Traseul este parcurs rapid, suficient de rapid cât să ai nevoie alături de un copilot cu stomacul tare şi cu mult peste nivelul la care ar striga după ajutor copiii de pe al treilea rând de scaune. Doar ei ar încăpea pe bancheta din portbagaj care nu este foarte comodă pentru doi adulţi, dar care se pliază perfect în planşeu făcând loc pentru toate bagajele unei familii grijulii.
Surpriza plăcută mă aşteaptă însă la destinaţie, unde se adună una câte una maşinile de test. După ce a înghiţit macadam şi a hăpăit asfalt, C‑Crosser îmi prezintă factura: 9 litri de motorină la suta de km. Mult pentru şoferul de duminică, foarte puţin pentru cine ştie că astfel de maşini au nevoie de propria benzinărie.
Da, am călcat strâmb când mi‑am imaginat că C‑Crosser este doar un Outlander cu emblema Citroën în bot. Desigur, nu ai cum să ocoleşti faptul că SUV‑ul Mitsubishi stă la baza modelului francez, dar aclimatizarea i‑a dat personalitate. Ştiu că dieselul francez de 2.2 litri se găseşte acum şi sub capota japoneză, dar îi prefer pe fraţii francezi datorită suspensiilor europene, iar dintre Peugeot şi Citroën îl aleg pe ultimul deoarece îmi place mai mult exteriorul; îşi joacă mult mai frumos rolul de SUV francez, suficient cât să uiţi că în spatele său se găseşte un actor japonez.
Practic, C‑Crosser seamănă cu Peter Stormare, convingător în rolul cosmonautului rus din Armageddon, în pielea francezului Serge Muscat în Chocolat sau a mafiotului italian Abruzzi din serialul Prison Break. Stormare, am descoperit de‑abia zilele trecute, este de fapt născut şi crescut în Suedia.
Un boxer egoist
Nu toţi japonezii sunt la fel de darnici ca Mitsubishi. Câte motoare boxer Subaru găsiţi sub capota altor mărci? Motorul cu cilindri opuşi este, de fapt, unul dintre elementele caracteristice casei japoneze. Al doilea este tracţiunea integrală Symmetrical AWD. Modelul Forester combină atent cele două elemente şi adaugă pentru noua generaţie un design mai expresiv, mai „european”. Nu are şapte locuri ca C‑Crosser şi nici un diesel în ofertă. Deocamdată. Dar când va primi un motor pe motorină va fi unul cu adevărat deosebit: un boxer de doi litri şi 150 de cai, prezent deocamdată pe modelele Outback şi Legacy.
Şi un atlet frumos
Nu vă interesează dieselul. Nici motoarele boxer. Vreţi performanţe şi un SUV care să nu arate ca o cutie. Iată‑l: Mazda CX‑7. A împrumutat de la versiunile sportive Mazda3 MPS şi Mazda6 MPS motorul turbo pe benzină de 2.3 litri cu 260 de cai. Sub caroseria lui CX‑7 propulsorul a pierdut puţin din vigoare, dar a păstrat suficient cât să accelereze de la 0 la 100 la oră în mai puţin de opt secunde. În plus, designul exterior vă garantează că nu veţi trece neobservat prin trafic. Iar la interior puteţi să vă răsfăţaţi cu un sistem audio Bose, dacă nu vă opriţi la versiunea Challenge şi alegeţi direct echiparea „Revolution”.
