Concurs Glenfiddich Inapoi
Viitorul?
Viitorul? Trebuie să învăţăm să ne construim prezentul! În goana după energie uităm să ne oprim pentru o clipă şi să conştientizăm cât suntem de fericiţi sau de nefericiţi. Din păcate, la momentul marilor răscruci ale vieţii conştientizăm că am fost poate fericiţi şi nu ne-am dat seama.
Viitorul? Înseamnă deja copiii noştri. De aceea, intrând în „randul lumii”, mărşăluim şi construim cărămidă cu cărămidă palate sau bordeie pentru „viitorul” nostru, fiecare după posibilităţi. Fără a avea pretenţii filozofice, cred că viitorul îl ai construit încă din leagăn şi se reduce într-un moment al vieţii la ruga de a fi sănătos. În rest nimic nu mai contează. A, că avem ambiţii? Se poate, dar eu n-am. Mă lupt pentru strictul necesar, într-o lume lipsită de uman.
Viitorul? Deocamdată e să trecem şi de iarna asta care se prevede a fi grea. Sănătate să fie. De mâncat avem ce, de îmbrăcat avem ce şi oricum nu aveam de gând să plec la ski la Chamonix. Eh, aş merge eu dar ar fi prea frumos să mi se-ntample tocmai mie. Consolare? Am doi copii frumoşi şi sănătoşi, ba chiar şi deştepţi!
Viitorul? Îmi doresc să reuşesc să fac oameni din ei. Zicea cineva „folositori societăţii”, deşi nu ştiu dacă e bine să-i educi în acel spirit idealist şi conservator pe cale de dispariţie. Dar ăsta sunt eu, un clasic, un visător. A, şi încă o chestie: dacă aş lua-o de la capăt, tot la fel aş face. Hai pa, că mă aşteaptă maşina timpului!
Autor: Gyulai Lehel Jozsef
Acesta este unul dintre textele finaliste la concursul „Esquire şi Glenfiddich te provoacă să crezi în visele tale”. Autorul care adună cele mai multe Like-uri de la cititori până pe 3 noiembrie va fi desemnat câştigător.

Robert B. a scris
Total de acord,bun comentariul.
1 · acum 7 luni